Uniunea Artiștilor Plastici din România - Filiala Neamț Uap_neamt_galeria_lascar_vorel Despre noi

Galeriile de artă ”Lascăr Vorel” din Piatra Neamț


Dumitru D. Bostan


Pentru că arta în toate manifestările ei reflectă cel mai bine o epocă şi pentru că, nu-i aşa, o imagine face cât o mie de cuvinte, necesitatea galeriilor de artă în viaţa urbei nu poate fi pusă în discuţie, căci impactul pe care diferitele manifestări artistice mai mult sau mai puţin temporare îl au asupra gustului public poate constitui un bun prilej de dezbatere.

Dacă muzeul de artă ca instituţie este depozitarul valorilor artistice pe care timpul le consacră, galeria de artă consemnează în timp real pulsul mişcărilor, atitudinilor, tendinţelor artistice de tot felul, fiind din acest punct de vedere locul în care se fac văzute la cald şi într-o succesiune suficient de dinamică evoluţiile personale şi preocupările de moment ale artiştilor contemporani.

Expunerea publică a producţiei artistice de ultim moment este prilejuită de multitudinea de evenimente, unele autoprovocate – ca expoziţia de autor sau personala, în care artistul nu poate lipsi de la confruntarea lui solitară cu publicul, altele la care artistul se alătură confraţilor săi la expoziţii colective sau de grup, bienale, saloane, expoziţii naţionale, majoritatea găzduite de galeriile de artă specializate în astfel de evenimente. Este şi cazul Galeriilor de artă „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ, despre a cărei istorie, de câteva decenii, ne vom ocupa în acest scurt articol.

Un public de toate vârstele a umplut până la refuz sălile noii galerii pietrene de artă «Lascăr Vorel» inaugurată joi la amiază …”. Aşa îşi începea L. Martin articolul de pe prima pagină a ziarului „Ceahlaul” din 22-24 mai 1993, despre noua galerie de artă[1], numită de către filosoful Gabriel Liiceanu, aflat la deschidere[2], o mandală, un posibil loc de contemplaţie şi de renaştere spirituală[3].

Istoria acestui loc e mai veche însă, şi nu se poate vorbi despre Galeriile „Lascăr Vorel” fără a spune câteva cuvinte despre evoluţia vieţii culturale nemţene precum şi despre cele câteva grupări artistice care au ţinut aici capul de afiş vreme de câteva decenii.

La sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80 ai secolului trecut, tinerii artişti nemţeni absolvenţi ai institutelor de artă din Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara veneau la Piatra-Neamţ fie că se întorceau în oraşul lor natal, fie că erau repartizaţi aici, după obiceiul vremii, fie că alegeau să trăiască aici, atracţiile locului fiind nu puţine.

Dintre aceştia amintim nume ca Dumitru Bezem, Doina Daşchievici, Dan Ioan Cepoi, Mircea Ciacâru, Gheorghe „Pif” Diaconu, Vasile Doru Ulian, Mihai Agape, Parasca Agape, Radu Ciontea,Victoria Simionescu, Dumitru Simionescu, Mihai Chiuaru, Augustin Cristea, Romeo Andronic, Florin Zaharescu.

Lor li s-au alăturat în prima şi a doua jumătate a anilor ’80 artiştii Violeta Dinu, Oana Carmen Stoica, Dinu Huminiuc, Grigore Agache, Cristina Neagu, Camelia Rusu-Tanasă, Mariana Papara, Laurenţiu Dumitraşc, Daniel Creţu, Silviu Bejan, Vasile Spătaru, Radu Herţug, Gheorghe „Păstorel” Ioniţă, Silvia Barbescu, Dumitru D. Bostan, Gheorge Cuciureanu, Albu Carmen, Ștefan Potop, majoritatea reuniţi în „Atelier 35”.

Pe toţi îi aşteptau aici artişti consacraţi, ca Nicolae Milord, Teodor Varahil Moraru, Gheorghe Iliescu, Iulia Hălăucescu, Clement Pompiliu, Safta Pompiliu, Tereza Gogu, Dumitru Irimescu, Petru Petrescu şi ceva mai tinerii Vasile Jurje, Mihai Mădescu, Gheorghe Vadana, Constantin Filimon.

La acea epocă Uniunea Artiştilor Plastici din România primea destul de rar noi membri şi tinerii artişti nemţeni au sesizat necesitatea firească de a crea în replică grupări artistice locale. Aşa s-a înfiinţat la începutul anilor ’80 cenaclul tineretului „Alfa” al filialei Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici.

Acesta primeşte în folosinţă din partea autorităţilor locale de atunci, un mic spaţiu de expunere a creaţiilor proprii în Piaţa Ștefan cel Mare, la nr. 15, spaţiu care avea să devină la scurtă vreme Galeria „Alfa”, astăzi Galeriile de artă „Lascăr Vorel”.

Conform mărturiilor profesorului Gheorghe I. Bunghez, pe la începutul anilor’70 locul a găzduit o farmacie veterinară, apoi subredacţia unui ziar central şi abia după 1980 galeria de artă „Alfa”, care devine proprietate „mijloc fix” a Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ. Într-o lucrare recentă, directorul de atunci al instituţiei reproduce un „Proiect de program al activităţii expoziţionale de la galeria «Alfa» a Teatrului Tineretului”, pe lista căruia se regăsesc în ordine cronologică, începând cu luna octombrie a anului 1981, câte două săptămâni fiecare, expoziţii ca: „Trei scenografi-trei spectacole”; Expoziţie de grup a membrilor cenaclului „Alfa”; Expoziţie personală Mircea Ciacâru; Expoziţie


Galeria „Lascăr Vorel”, extinsă şi modernizată


personală de grafică Gheorghe Diaconu; Expoziţia tematică „Portretul”; Expoziţia personală Gheorghe Vadana; Expoziţia personală Doina Daşchievici; Expoziţia personală Radu Ceontea; Expoziţia de grup „Artişti plastici din România”; Expoziţia personală Dan Cepoi; Expoziţia de pictură şi forme spaţiale, Dumitru Simionescu; Expoziţie personală Vasile Doru Ulian[4].

De menţionat este că pentru expoziţiile de mai mare anvergură, la Piatra-Neamţ funcţionau în paralel Galeriile „Arta”, un spaţiu mai generos şi cu o istorie mai veche[5], pe lângă care Galeria „Alfa” trebuia să fie, aşa cum am spune astăzi, o mică sală studio, dinamică, de proiecte.

Aici au putut fi văzuţi de-a lungul anilor artiştii nemţeni şi cei din ţară prezentaţi de critici şi scriitori ca Radu Negru, Mihai Ispir, Valentin Ciucă, Victor Ernest Maşek, Cristian Livescu, Emil Nicolae, Lucian Strochi, Adrian Alui Gheorghe şi alţii.

Galeria a continuat să funcţioneze aşa până la începutul anilor ’90 când, aflându-se deja sub directa coordonare a Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, este extinsă şi modernizată. Este inaugurată în mai 1993 sub noua denumire de „Galeriile de artă Lascăr Vorel”.

Începând de la această dată, sub egida Complexului Muzeal Judeţean Neamţ şi a Uniunii Artiştilor Plastici s-a desfăşurat o serie întreagă de expoziţii ale filialei UAP Neamţ, ale filialelor din ţară, artiştilor invitaţi, saloane de artă, bienale de artă, expoziţii ale taberelor de creaţie, lansări de carte, saloane judeţene, mari expoziţii personale, expoziţii de grup şi colective, retrospective, etc.

Dintre acestea amintim: expoziţia şi lansarea de carte a artistului Petru Petrescu, „Pictură şi poezie”, din mai 2005; primele două ediţii ale salonului absolvenţilor universităţilor de artă născuţi la Piatra-Neamţ, „Dimensiunea umană”; secţiunea de grafică a Bienalei de artă „Lascăr Vorel”; expoziţia „Artă şi speranţă” cu donaţii ale artiştilor nemţeni, organizată în sprijinul victimelor inundaţiilor de pe Valea Bistriţei din vara anului 2005; expoziţiile anuale dedicate zilelor oraşului Piatra-Neamţ; Expoziţia omagială Iulia Hălăucescu, din aprilie 2008.

Mai expun aici artiştii romaşcani Iosif Haidu, Carp Monica, Florin Zaharescu precum şi pictorul Mihai Cuşmir de la Târgu Neamţ.

Dupa 1990 comunitatea artistică a crescut, iar de atunci artişti ca Grigore Agache, Lucian Tudorache, Dumitru Mosor, Mircea Titus Romanescu, Arcadie Răileanu, Petru Diaconu, Ștefan Iaută, Adrian Bocancea, Carp Monica, Mihaela Gheorghiţă-Pravicencu expun cu regularitate la Galeriile de artă „Lascăr Vorel”.

Pleiada de tineri absolvenţi ai universităţilor de artă din ţară şi-au găsit aici, la galeriile „Lascăr Vorel”, potrivit unei bune tradiţii, un spaţiu potrivit de debut şi afirmare. Dintre aceştia nume ca Laurenţiu Dimişcă, Oliv Bezem, George Romila, Lucian Gogu Craiu, Silviu Roşca, Corina Mariş-Dănilă, Raluca Popescu, Cătălin Grigoraş, Ciprian Istrate, Cristinel Prisăcaru, Vasile Trăistariu, Ștefan Remus, Irina Irimescu, Mădalin Grigore, Antoaneta Bădiţa, Tudor Bădiţa, Raluca Popescu, Dumitriţa Stan, Ştefan Roşu, Dana Dinu, Cristina Petrariu-Spânache, Mihaela Humă, Oana Gavriliu, Cătălin Grigoraş, Cristinel Prisacaru, Radu Macavei,  Stefan Diaconu sunt câteva dintre cele mai cunoscute.

Fiind un principal punct de atracţie de pe lista obiectivelor Complexului Muzeal Judeţean, Galeriile „Lascăr Vorel” îşi au un loc bine definit în conştiinţa publicului local, obişnuit deja cu dinamică manifestărilor expoziţionale, dar şi a publicului vizitator „de ocazie” care regăseşte aici, în completarea circuitului expoziţional oferit de bogata colecţie a Muzeului de Artă, o imagine clară a artei contemporane nemţene şi nu numai.


From „Alfa” to „Lascăr Vorel” Art Galleries

Abstract

Taken into consideration the fact that art, through all its means of expression, is the one which best reflects a certain time period, the necessity of the art galleries within the life of a town cannot be questioned.

Knowing that the art museum as an institution represents the depository of the artistic values that the time consecrates, the art gallery states in real time the pulse of the movements, attitudes and artistic tendencies of all kind. The history of the „Lascăr Vorel” Art Gallery is closely related to the few artistic groups which kept the headlines over the decades. At the beginning of the ‘80s the „Alfa” Art Gallery, as it was named at that time, represented a property of the Youths Theatre form Piatra-Neamț. The Art Gallery continued its activity under this form until the beginning of the ’90s, when entering under the administration of the Neamţ County Museums Complex, it was expanded and modernized. It was opened in May 1993, under the new name the „Lascăr Vorel Art Galleries”.

Developed as a main attraction within the list of the Neamţ County Museums Complex objectives the “Lascăr Vorel” Art Galleries gained their well deserved spot in the conscience of the local audience, as well as of the occasional tourists, who rediscover here, by completing the exhibition circuit offered by the Art Museum, a clear image of the contemporary art from Neamţ and not only.

 

[1] L. Martin: Gabriel Liiceanu la inaugurarea Librăriei Humanitas – Cărţile sunt un mod de a evita nespălarea în ordinea spiritului, în Ceahlăul, anul V, nr. 849, 22-24 mai 1993, p.1-3.

[2] În acelaşi spaţiu de inaugura, tot atunci, prima librărie Humanitas de la Piatra-Neamţ.

[3] E. Nicolae, O mandală la Piatra-Neamţ, în Acţiunea, anul III, nr. 253, 21-27 mai 1993, p. 1-3.

[4] Gh.I. Bunghez: Teatrul Tineretului între Dragonul şi Piaţeta (1980-1986), Piatra-Neamţ, 2010, anexa 56.

[5] ale căror începuturi sunt consemnate în volumul C.L. Bunghez, Pasiune şi culoare, convorbiri cu Iulia Hălăucescu, Piatra-Neamţ, 2007, p. 211.


Text: Dumitru D. Bostan